Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia - Centrul de Cercetare a Imaginarului Speculum
 
Centrul de Cercetare a Imaginarului Speculum
Incursiuni în imaginar

 

 

 


Centrul de Cercetare a Imaginarului „Speculum”, din Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, funcţionează din anul 2005, prin Hotărîrea Senatului universităţii no. 4554 din 26.10.2005.

Activitatea membrilor Centrului Speculum este publicată, începînd cu anul 2009 în Buletinele CRI Internaţional, „Lettre électronique des Centres de Recherches sur l’Imaginaire”, ISSN: 1770-9385, după includerea Centrului Speculum, în 2008, în Asociaţia Internaţională „Centres de Recherches sur l’Imaginaire” (CRI 2), Franţa. Acest „Bulletin de liaison des Centres de Recherches sur l’Imaginaire”este publicat atît pe hîrtie cît şi în format electronic, fiind vizibil pe siturile: Phantasma. Centre de Recherches sur l’imaginaire, Cluj, Roumanie www.phantasma.ro, Centre de Recherche sur l’imaginaire, Grenoble, France www.u-grenoble3.fr/cri/, şi Chaire Unesco „Cultural and Comparative Studies on Imaginary”, Milan, Italie www.unesco.iulm.it.

Centrul Speculum organizează o Conferinţă anuală începînd cu anul 2007, iar studiile prezentate în cadrul acesteia au fost publicate în volumele: Incursiuni în imaginar. Comentarii şi interpretări, Incursiuni în imaginar. 2 Sub semnul cronotopului, Incursiuni în imaginar. 3 Imaginarul religios, Incursiuni în imaginar. 4. De la corpul imaginat la corpul reprezentat, Incursiuni în imaginar 5. Imaginar şi iluzie.

Din anul 2015, volumul a fost transformat în revistă primind ISSN şi ISSN-L. Revistele pot fi urmărite mai jos.


 

Imaginar, identitate şi alteritate este o temă ce înglobează o multitudine de posibile subteme şi tipuri de abordări din cele mai versatile, de la cele literare până la cele legate de istoria culturală şi a imaginarului, cu incursiuni credibile şi în lumea artei sau a filosofiei. Acest aspect se datorează faptului că identitate şi alteritate sunt două dintre conceptele prin care ne definim propria natură (autocaracterizare), respectiv îi percepem pe ceilalţi, două moduri de definire a ego-ului care în era globalizării dobândesc o importanţă covârşitoare. Felul în care ne integrăm în TOT, la care se adaugă aproprierea diversităţii şi complexităţii celuilalt, fără de care se poate ajunge la respingere, intoleranţă şi violenţă, este esenţial pentru o mai bună cunoaştere şi acceptare.

 

Deschide document     Despre autori     Rezumate articole

 

 

   

     Asocierea dintre mit, ritual şi muzică permite o mai bună înţelegere a mesajului pe care mitul trebuie să-l transmită unei comunităţi. Ritmul muzicii reuşeşte adesea să creeze o atmosferă capabilă să-i ajute pe participanţi să trăiască ritualul respectiv. Pe de altă parte, dacă ritualul ar fi „pus în scenă", ar fi nevoie mai întâi să se invite un povestitor care să explice conţinutul mitului în faţa auditoriului astfel încât, după aceea, prin dezvoltarea ritualului însoţit de muzică, auditoriul să fie atras în comunicarea mitică. Acest proces ne permite să observăm asemănările şi deosebirile din cadrul comunităţilor.
Abordarea face apel la interdisciplinaritate, la pluridisciplinaritate, iar lucrările se pot axa pe domenii precum folclorul, muzica tradiţională sau clasică, literatura, ştiinţa-ficţiune, filosofia, religia, antropologia, istoria, studiile sociale etc.

 

Deschide document     Despre autori     Rezumate articole

 

 

 

     După o pauză de cîţiva ani, am reluat seria Incursiunilor în imaginar, cu volumul al şaselea al Centrului de Cercetare a Imaginarului din Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, devenit de anul acesta revistea „Incursiuni în imaginar". Revista conţine comunicările prezentate de membrii Centrului la sesiunea ştiinţifică organizată în luna martie, 2015, la Deva, în colaborare cu Centrul Cultural „Drăgan Muntean", cu tema Mit, basm, legendă -mutaţii ale nucleelor narrative. Am fost tentaţi de această temă în primul rînd datorită faptului că mitul continuă să atragă şi să provoace, lucru dovedit de multitudinea de lucrări publicate şi de conferinţe organizate pe tema mitului. Aflîndu-ne sub semnul imaginarului, dar şi al naratologiei, prin analizarea în paralel a unor texte vechi şi noi, am căutat relaţia dintre ele în zona unor nuclee naratologice, dezvoltate însă diferit, şi am observat că autonomia şi originalitatea nu sînt suprimate în prezenţa acestei migraţii a nucleelor.

 

Deschide document     Despre autori     Rezumate articole

 

 

 

 

Antropologia  modernă şi cercetările în domeniul imaginarului (iniţiate de Centrul de Cercetare a Imaginarului din Grenoble) au impus revalorizarea noţiunii de mit. Acesta din urmă nu mai poate fi definit astăzi ca o imagine simplificată şi iluzorie a realului, ca o minciună sau ca o eroare. Mitul apare, dimpotrivă, ca un marcator cultural ce ne permite să surprindem, în registru simbolic, contradicţiile, tensiunile sau utopiile societăţilor. Mitul este dependent de mecanica mentalului / a mentalităţilor purtînd prin urmare marca epocii. În acelaşi spirit, imaginarul nu se mai poate defini ca pur delir al imaginaţiei ci ca o formă de gîndire în care simbolul înlocuieşte conceptul. Dacă imaginarul nu este pură iluzie, cum se poate defini iluzia în raport cu imaginarul ?

Să ne amintim că iluzia este creatoare de cunoaştere. Iluziile optice au permis definirea legilor ştiinţifice ale opticii. Iluzia poate deveni fecundă în planul gîndirii şi al creaţiei artistice şi intelectuale în general? Ce rol joacă iluzia în producţiile imaginarului ? Toate formele de iluzii creatoare vor putea fi aduse în discuţie pentru a răspunde la această întrebare : iluzii verbale sau senzoriale, confuzii şi metamorfoze diverse, jocuri asupra identităţilor, a formelor, a limbajelor.

Deschide document

 

 

     Acest volum reuneşte lucrările de la Sesiunea Ştiinţifică Speculum din 2010, pe tema „De la corpul imaginat la corpul reprezentat". Reprezentările corpului omenesc diferă de la o epocă la alta, fie că e vorba de literatură, artă, religie sau ştiinţă, situăndu-se sub semnul tipului de cunoaştere, al succesiunii etapelor temporale. Analiza imaginii corpului, aşa cum apare ea în literatură, artă sau religie, ne conduce spre o definire a omului, a raportului ce se creează între exterior şi interior. Mai mult decăt atăt, în funcţie de condiţionările personale, în fiecare epocă, raportarea imaginarului corpului la literatură, artă, religie, ştiinţă va fi supusă unor nuanţe ce depind de particularităţile celui care scrie, pictează sau sculptează, construieşte, se roagă, inventează. Ce caută fiinţa umană prin modul în care îşi imaginează corpul? Un supliment, un instrument care s-o ajute să ducă în continuare fără piedici o viaţă comodă, să-şi îndeplinească dorinţele mai mult sau mai puţin primare ori un intermediar către lărgirea sferei personale şi ontologice? Sunt întrebări la care teoria imaginarului ne poate ajuta să găsim răspunsuri, întrebări la care autorii acestui volum au încercat să răspundă.

Deschide document

 

 

     Prezentul volum reuneşte lucrările prezentate în cadrul celei de a treia sesiuni ştiinţifice desfăşurate - în martie 2009 - în organizarea Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum". Aparent limitativă, tema propusă invitaţilor şi membrilor Centrului, Imaginarul religios în literatură, a facilitat în fapt deschiderea textelor către ceea ce aduce, în zilele noastre, abordarea unei problematici sub semnul teoriei imaginarului: interdisciplinaritatea. De aici apare necesitatea incursiunilor pe aliniamente solicitănd elasticitate disciplinară şi metodologică (convocări în ordinea istoriei religiilor, a teoriei mentalităţilor ori a tentativei hermeneutice), captănd în plasa comentariului „obiecte" venind din largi sfere uneori vag tangente literaturii (filosofie ori „texte de învăţătură"), dar şi de pe suprafeţe culturale diverse (de la cea japoneză sau spaniolă la cea ebraică sau romănească), neocolind - cănd se impunea - raportarea la ordinea teologică în conexiune argumentativă.

Deschide document

 

 

     Sunt reunite, între coperţile acestui volum, lucrările prezentate la cea de-a doua sesiune ştiinţifică desfăşurată, în martie 2008, sub egida Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum" din Alba Iulia. Opţiunea organizatorilor pentru aşezarea intervenţiilor participanţilor sub semnul cronotopului se justifică tocmai prin ceea ce a subliniat Philippe Walter (invitat de onoare, alături de Ştefan Borbely, la lucrările sesiunii): de-construcţia analitică - îndeosebi cănd aceasta este efectuată pe planşa imaginarului - nu poate ocoli realitatea vectorului timp/spaţiu, indiferent de gradul său de vizibilitate. Chiar daca Bahtin avusese în vedere doar un anumit segment al literaturii (şi mai ales proza) şi chiar dacă (sau cu atăt mai mult...) poezia necesită un unghi de abordare sensibil nuanţat, utilitatea instrumentului ridicat pe ideea în cauză rămăne evidentă. Lucru, de altfel, probat de-a lungul timpului.

Deschide document

 

 

     Volumul de faţă reuneşte prezentările din cadrul primei sesiuni ştiinţifice organizate de Centrul de Cercetare a Imaginarului „Speculum", din cadul Universităţii „1 Decembrie 1918" Alba Iulia. Sesiunea ştiinţifică a avut loc în martie 2007. Volumul se deschide cu o lucrare asupra conceptului de anarhetip, semnată de Corin Braga, directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului „Phantasma" din Cluj Napoca. O largă sferă de cercetare a imaginarului literar a fost abordată de participanţii la sesiune, pentru unii dintre aceştia, volumul de faţă însemnănd emoţia primei pagini tipărite.

Deschide document