Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia - Centrul de Cercetare a Imaginarului Speculum
 
Centrul de Cercetare a Imaginarului Speculum
Incursiuni în imaginar/ Incursions into the Imaginary

 

 

 

 

CCI SPECULUM Secretariat:
1 Decembrie 1918 University of Alba Iulia,
15-17 Unirii Street,
510009 Alba Iulia, Romania
gabrielachiciudean@gmail.com

 

Incursions into the Imaginary

is the yearly publication of

the Centre for Research of Imaginay Speculum (CCI Speculum)

of

 

1 Decembrie 1918 University of Alba Iulia, Romania

 

Centrul de Cercetare a Imaginarului „Speculum”, din Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, funcţionează din anul 2005, prin Hotărîrea Senatului universităţii no. 4554 din 26.10.2005.

Activitatea membrilor Centrului Speculum este publicată, începînd cu anul 2009 în Buletinele CRI Internaţional, „Lettre électronique des Centres de Recherches sur l’Imaginaire”, ISSN: 1770-9385, după includerea Centrului Speculum, în 2008, în Asociaţia Internaţională „Centres de Recherches sur l’Imaginaire” (CRI 2), Franţa. Acest „Bulletin de liaison des Centres de Recherches sur l’Imaginaire”este publicat atît pe hîrtie cît şi în format electronic, fiind vizibil pe siturile: Phantasma. Centre de Recherches sur l’imaginaire, Cluj, Roumanie www.phantasma.ro, Centre de Recherche sur l’imaginaire, Grenoble, France www.u-grenoble3.fr/cri/, şi Chaire Unesco „Cultural and Comparative Studies on Imaginary”, Milan, Italie www.unesco.iulm.it.

Centrul Speculum organizează o Conferinţă anuală începînd cu anul 2007, iar studiile prezentate în cadrul acesteia au fost publicate în volumele: Incursiuni în imaginar. Comentarii şi interpretări, Incursiuni în imaginar. 2 Sub semnul cronotopului, Incursiuni în imaginar. 3 Imaginarul religios, Incursiuni în imaginar. 4. De la corpul imaginat la corpul reprezentat, Incursiuni în imaginar 5. Imaginar şi iluzie.

Din anul 2015, volumul a fost transformat în revistă primind ISSN şi ISSN-L. Revistele pot fi urmărite mai jos.

Din anul 2018, revista „Incursiuni în imaginar” este indexată CEEOL:

https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=2222


The ‘Speculum’ Centre for the Research of the Imaginary of the ‘1 Decembrie 1918’ University of Alba Iulia has been running since 2005, through the University Senate Decision no. 4554 of 26.10.2005.

The activity of the members of the ‘Speculum’ Centre has been published, beginning with the year 2009, in „Lettre électronique des Centres de Recherches sur l’Imaginaire”, ISSN: 1770-9385, following the admittance of the Centre into the International Association „Centres de Recherches sur l’Imaginaire” (CRI 2), France. The publications are available on the websites : Phantasma. Centre de Recherches sur l’imaginaire, Cluj, Romania, www.phantasma.ro; Centre de Recherche sur l’imaginaire, Grenoble, France www.u-grenoble3.fr/cri/; and Chaire Unesco „Cultural and Comparative Studies on Imaginary”, Milan, Italy www.unesco.iulm.it.

The ‘Speculum’ Centre has been organizing an annual Conference starting with the year 2005 and the studies presented during these Conferences have been published in the following volumes: Incursiuni în imaginar. Comentarii şi interpretări, Incursiuni în imaginar. 2 Sub semnul cronotopului, Incursiuni în imaginar. 3 Imaginarul religios, Incursiuni în imaginar. 4. De la corpul imaginat la corpul reprezentat, Incursiuni în imaginar 5. Imaginar şi iluzie.

Starting with 2015, the volume has been transformed into a journal, with the ISSN and ISSN-L: 2501-2169:

BDI:

CEEOL: https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=2222


Submission guidelines: english      romanian     french

 

 

The language of submission and publication is Romanian, English, French etc. Contributors whose native language is not English, Rfench etc. should have their manuscripts read by a native speaker before submission.

Authors are required to submit abstracts in both English and their mother tongue. Occasionally, an article may be submitted in the authors mother tongue provided the topic is particularly relevant for the language in question and that title, abstract, keywords and all bibliographical references are given in English and Romanian/ French.

Each submission must be accompanied by a short biographical note on the author(s).

Only articles that have not previously been published, and are not currently under consideration for publication elsewhere are to be submitted. All articles will undergo rigorous peer-review, upon prior editor screening and anonymous refereeing done by at least three scholars in the field. Following acceptance of a paper, the author will be asked to assign copyright (on certain conditions) to Aeternitas Publishing House.

Contributors are responsible for obtaining permission to reproduce any material in which they do not own copyright, to be used in both print and electronic media, and for ensuring that the appropriate acknowledgements are included in their manuscript.

Upon publication, authors will receive a PDF file with their contribution and one copy of the relevant journal issue.

 


 

 

Incursiuni în imaginar 8/ Incursions into the Imaginary 8

Imaginar, identitate şi alteritate în literatură

Imaginar, identitate şi alteritate este o temă ce înglobează o multitudine de posibile subteme şi tipuri de abordări din cele mai versatile, de la cele literare până la cele legate de istoria culturală şi a imaginarului, cu incursiuni credibile şi în lumea artei sau a filosofiei. Acest aspect se datorează faptului că identitate şi alteritate sunt două dintre conceptele prin care ne definim propria natură (autocaracterizare), respectiv îi percepem pe ceilalţi, două moduri de definire a ego-ului care în era globalizării dobândesc o importanţă covârşitoare. Felul în care ne integrăm în TOT, la care se adaugă aproprierea diversităţii şi complexităţii celuilalt, fără de care se poate ajunge la respingere, intoleranţă şi violenţă, este esenţial pentru o mai bună cunoaştere şi acceptare.

 

Imaginary, identity and alterity in literature

Imaginary, identity and alterity is a theme that encompasses a multitude of possible subtopics and the most versatile types of approaches, from the literary ones to those related to cultural history and the history of the imaginary, with credible forays into the world of art or philosophy as well. This aspect is due to the fact that identity and alterity are two of the concepts through which we define our very own nature (self-characterization), and through which we perceive the others, respectively, two manners of defining the ego which, in the era of globalization, gain an overwhelming importance. The manner in which we integrate ourselves into EVERYTHING, with the added appropriation of the diversity and complexity of the other, without which one could find rejection, intolerance, and violence, is essential for a better knowledge and acceptance. All the historical epochs, without exception, have been submitted to the process of knowledge through interaction. Wars, conquests, territorial expansions, processes such as the Romanization or the great geographic discoveries, to name just a few of the fundamental moments, have led to the association of different civilizations that have often been forced to cohabitate. This state of affairs can also be found in the proximate contemporary world due to the globalization that has brought together ethnicities, religions, different lifestyles.

Acceptance, diversity and integration are, in fact, the key words that surround the semantic universe of the chosen topic, and they can be found in virtually any of the cultural products of the different historical epochs. Literature, history, philosophy, art represent just as many opportunities to deepen these snapshots of life, of experience, of concept, and of aesthetics all designed to bring everyone closer.

 

Contents     Contributors     Abstracts

 

 

   

 

Incursiuni în imaginar 7/ Incursions into the Imaginary 7

Mit, muzică, ritual. Abordări din perspectiva literaturii comparate

Asocierea dintre mit, ritual şi muzică permite o mai bună înţelegere a mesajului pe care mitul trebuie să-l transmită unei comunităţi. Ritmul muzicii reuşeşte adesea să creeze o atmosferă capabilă să-i ajute pe participanţi să trăiască ritualul respectiv. Pe de altă parte, dacă ritualul ar fi „pus în scenă", ar fi nevoie mai întâi să se invite un povestitor care să explice conţinutul mitului în faţa auditoriului astfel încât, după aceea, prin dezvoltarea ritualului însoţit de muzică, auditoriul să fie atras în comunicarea mitică. Acest proces ne permite să observăm asemănările şi deosebirile din cadrul comunităţilor.
Abordarea face apel la interdisciplinaritate, la pluridisciplinaritate, iar lucrările se pot axa pe domenii precum folclorul, muzica tradiţională sau clasică, literatura, ştiinţa-ficţiune, filosofia, religia, antropologia, istoria, studiile sociale etc.


Myth, Music, Ritual. Approaches in Comparative Literature

The association between myth, ritual and music allows for a better understanding of the message that a myth has to transmit to a community. The rhythm of the music often succeeds in creating an atmosphere that is capable of helping participants to live the ritual in question. On the other hand, if a ritual should be “staged”, it will first be necessary to invite a narrator to explain the content of the myth to the audience, so that afterwards, through the development of the ritual accompanied by music, the audience may be drawn into the mythical communication. This process allows one to observe similarities and differences within communities.

The meaning of myth is subject to interpretations. Anne Holden Rønning rightfully evokes Bidermann and Scharfstein who suggest that myth is formed by “contradictory narratives, which become involved in one another like threads of a tapestry, too intertwined to summarize adequately, and endless”, Roland Barthes who sees in it “a system of communication”, and Bultman for whom it represents the expression of “man’s understanding of himself in the world in which he lives” (2009 p. 143).

Myths are fictions and those who make them know it. Otherwise imagination could not find its place in their creation and they could not be distinguished in idiom and setting from litteral narratives. In other words myths explain the world around us in a narratological way. They either celebrate or reveal when retold to later generations. Their forms of manifestation as well as the impact on communities differ from one epoch to the other. We thus can talk about hero myths, creation myths, flood myths, myths of paradise, and myths of the future, etc. Myth is sometimes used as a disguised political message or comment on the contemporary world. It is usually connected to a reality already familiar to people. Myth is also a metamorphosis of themes which are not limited by cultural or historical boundaries.

The approach appeals to interdisciplinarity, multidisciplinarity and the papers could focus on areas such as folklore, literature, classical or traditional music, science-fiction, philosophy, religion, sociology, anthropology, history, imaginary theory etc.


Contents     Contributors     Abstracts

 

 

 

 După o pauză de cîţiva ani, am reluat seria Incursiunilor în imaginar, cu volumul al şaselea al Centrului de Cercetare a Imaginarului din Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, devenit de anul acesta revistea „Incursiuni în imaginar". Revista conţine comunicările prezentate de membrii Centrului la sesiunea ştiinţifică organizată în luna martie, 2015, la Deva, în colaborare cu Centrul Cultural „Drăgan Muntean", cu tema Mit, basm, legendă -mutaţii ale nucleelor narrative. Am fost tentaţi de această temă în primul rînd datorită faptului că mitul continuă să atragă şi să provoace, lucru dovedit de multitudinea de lucrări publicate şi de conferinţe organizate pe tema mitului. Aflîndu-ne sub semnul imaginarului, dar şi al naratologiei, prin analizarea în paralel a unor texte vechi şi noi, am căutat relaţia dintre ele în zona unor nuclee naratologice, dezvoltate însă diferit, şi am observat că autonomia şi originalitatea nu sînt suprimate în prezenţa acestei migraţii a nucleelor.

 

Incursiuni în imaginar 6/ Incursions into the Imaginary 6

Mit, basm legendă - mutaţiile nucleelor narative

Se consideră, în mod curent, că basmul şi, într-o oarecare măsură, legenda pot fi aduse în relaţie cu un cîmp mitic, avînd cu acesta, de regulă, aceeaşi identitate geografică (privită ca parte a unei mai întinse specificităţi). În spaţiul mult mai amplu al literaturii „generale”, însă, determinismul oarecum rigid pe care îl conţine situaţia de mai sus lasă loc unei fluidităţi care înlătură poziţionări mecanice de ordinul unei continuităţi de spaţiu şi timp, oferind textului posibilitatea deschiderii orizontului său către noi sensuri şi semnificaţii, de data aceasta racordate la actualitate. În acest sens, ne stau la îndemînă nu puţine exemple din spaţiul întregii literaturii universale (exemplu „clasic”: Ulise de James Joyce), investigate în repetate rînduri îndeosebi sub aspectul continuităţii (evident, printr-o a doua ficţionalizare) unor situaţii, motive, personaje, simboluri etc.

Dacă nu pierdem din vedere că, întotdeauna, cîmpul mitic originar, ca şi cel „re-creat” nu sînt niciodată străine de o precizabilă marcă a istoriei; că, uneori, o mitologie nouă (cazul creştinismului în faza de început a convertirii populaţiilor) a preluat elemente ale unei mitologii anterioare; că, în toate cazurile, un anumit tip de mentalitate a generat un atare cîmp sau a fost modelat de un altul; că textura mitică este relevantă şi în specifice determinări etnologice; că, sub zodia imaginarului (şi nu numai), textualizarea mitului înseamnă şi literatură; că aici sesizăm nu puţine modulaţii de natura psihologiei sociale, a arhetipologiei, a sociologiei ş.a.m.d., atunci realizăm uşor că ne aflăm în faţa unei realităţi care necesită instrumentarul pluri- şi interdisciplinarităţii ori, specializat, pe cel al intertextualităţii. Cu aceste precizări, punem sesiunea noastră de comunicări mai ales sub semnul naratologiei. Şi ni se pare că nu greşim dacă, prin investigaţia paralelă sau „suprapusă” a unor texte mai vechi şi mai noi, vom căuta relaţia dintre ele în zona unor nuclee naratologice, dezvoltate, însă, diferit, sesizînd astfel şi ceea ce este doar aparent un paradox: autonomia şi originalitatea nu sînt suprimate în prezenţa respectivei migraţii a nucleelor. E un motiv în plus să considerăm oferta noastră ca fiind extrem de generoasă.

Du mythe, du conte de fées, de la légende : mutations des nuclei narratifs

Contents     Contributors     Abstracts

 

 

 

 

Antropologia  modernă şi cercetările în domeniul imaginarului (iniţiate de Centrul de Cercetare a Imaginarului din Grenoble) au impus revalorizarea noţiunii de mit. Acesta din urmă nu mai poate fi definit astăzi ca o imagine simplificată şi iluzorie a realului, ca o minciună sau ca o eroare. Mitul apare, dimpotrivă, ca un marcator cultural ce ne permite să surprindem, în registru simbolic, contradicţiile, tensiunile sau utopiile societăţilor. Mitul este dependent de mecanica mentalului / a mentalităţilor purtînd prin urmare marca epocii. În acelaşi spirit, imaginarul nu se mai poate defini ca pur delir al imaginaţiei ci ca o formă de gîndire în care simbolul înlocuieşte conceptul. Dacă imaginarul nu este pură iluzie, cum se poate defini iluzia în raport cu imaginarul ?

Să ne amintim că iluzia este creatoare de cunoaştere. Iluziile optice au permis definirea legilor ştiinţifice ale opticii. Iluzia poate deveni fecundă în planul gîndirii şi al creaţiei artistice şi intelectuale în general? Ce rol joacă iluzia în producţiile imaginarului ? Toate formele de iluzii creatoare vor putea fi aduse în discuţie pentru a răspunde la această întrebare : iluzii verbale sau senzoriale, confuzii şi metamorfoze diverse, jocuri asupra identităţilor, a formelor, a limbajelor.

Deschide document

 

 

     Acest volum reuneşte lucrările de la Sesiunea Ştiinţifică Speculum din 2010, pe tema „De la corpul imaginat la corpul reprezentat". Reprezentările corpului omenesc diferă de la o epocă la alta, fie că e vorba de literatură, artă, religie sau ştiinţă, situăndu-se sub semnul tipului de cunoaştere, al succesiunii etapelor temporale. Analiza imaginii corpului, aşa cum apare ea în literatură, artă sau religie, ne conduce spre o definire a omului, a raportului ce se creează între exterior şi interior. Mai mult decăt atăt, în funcţie de condiţionările personale, în fiecare epocă, raportarea imaginarului corpului la literatură, artă, religie, ştiinţă va fi supusă unor nuanţe ce depind de particularităţile celui care scrie, pictează sau sculptează, construieşte, se roagă, inventează. Ce caută fiinţa umană prin modul în care îşi imaginează corpul? Un supliment, un instrument care s-o ajute să ducă în continuare fără piedici o viaţă comodă, să-şi îndeplinească dorinţele mai mult sau mai puţin primare ori un intermediar către lărgirea sferei personale şi ontologice? Sunt întrebări la care teoria imaginarului ne poate ajuta să găsim răspunsuri, întrebări la care autorii acestui volum au încercat să răspundă.

Deschide document

 

 

     Prezentul volum reuneşte lucrările prezentate în cadrul celei de a treia sesiuni ştiinţifice desfăşurate - în martie 2009 - în organizarea Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum". Aparent limitativă, tema propusă invitaţilor şi membrilor Centrului, Imaginarul religios în literatură, a facilitat în fapt deschiderea textelor către ceea ce aduce, în zilele noastre, abordarea unei problematici sub semnul teoriei imaginarului: interdisciplinaritatea. De aici apare necesitatea incursiunilor pe aliniamente solicitănd elasticitate disciplinară şi metodologică (convocări în ordinea istoriei religiilor, a teoriei mentalităţilor ori a tentativei hermeneutice), captănd în plasa comentariului „obiecte" venind din largi sfere uneori vag tangente literaturii (filosofie ori „texte de învăţătură"), dar şi de pe suprafeţe culturale diverse (de la cea japoneză sau spaniolă la cea ebraică sau romănească), neocolind - cănd se impunea - raportarea la ordinea teologică în conexiune argumentativă.

Deschide document

 

 

     Sunt reunite, între coperţile acestui volum, lucrările prezentate la cea de-a doua sesiune ştiinţifică desfăşurată, în martie 2008, sub egida Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum" din Alba Iulia. Opţiunea organizatorilor pentru aşezarea intervenţiilor participanţilor sub semnul cronotopului se justifică tocmai prin ceea ce a subliniat Philippe Walter (invitat de onoare, alături de Ştefan Borbely, la lucrările sesiunii): de-construcţia analitică - îndeosebi cănd aceasta este efectuată pe planşa imaginarului - nu poate ocoli realitatea vectorului timp/spaţiu, indiferent de gradul său de vizibilitate. Chiar daca Bahtin avusese în vedere doar un anumit segment al literaturii (şi mai ales proza) şi chiar dacă (sau cu atăt mai mult...) poezia necesită un unghi de abordare sensibil nuanţat, utilitatea instrumentului ridicat pe ideea în cauză rămăne evidentă. Lucru, de altfel, probat de-a lungul timpului.

Deschide document

 

 

     Volumul de faţă reuneşte prezentările din cadrul primei sesiuni ştiinţifice organizate de Centrul de Cercetare a Imaginarului „Speculum", din cadul Universităţii „1 Decembrie 1918" Alba Iulia. Sesiunea ştiinţifică a avut loc în martie 2007. Volumul se deschide cu o lucrare asupra conceptului de anarhetip, semnată de Corin Braga, directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului „Phantasma" din Cluj Napoca. O largă sferă de cercetare a imaginarului literar a fost abordată de participanţii la sesiune, pentru unii dintre aceştia, volumul de faţă însemnănd emoţia primei pagini tipărite.

Deschide document