Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia - Centrul de Cercetare a Imaginarului Speculum

Sonia Elvireanu, Le Chant de la mer à l’ombre du héron cendré, Paris, L’Harmattan, 2021

Après « Le Souffle du Ciel », je vous ai suivie aux pays d’avant les mots. Bercés par le chant de la mer, paysages souvent surréalistes où l’on entend le murmure de l’eau, comme un silence d’avant la naissance. Une grande force intérieure se devine dans votre écriture aérienne, limpide, brève, charnelle, spirituelle.

Epurés, transparents, les mots de Sonia Elviréanu, sont autant de galets ronds posés sur les traces retrouvées. Le rivage suit les contours apparents de l’Etre aimé jusqu’au sable où s’écrit le mot solitaire de la Renaissance.

Est-ce la rencontre des mémoires ? Est-ce votre écriture aux pouvoirs de transmutation ? A vous lire, mon regard, parfois perplexe, parfois émerveillé, est devenu plus vaste d’embrasser les horizons nouveaux ressentis au fil de vos pages. La chair du cœur s’est trouvée parfois bouleversée, d’émotions, de forces lumineuses, et d’amour de la vie.

La vie toujours recommencée, en mémoire à Paul Valéry, « La mer, la mer, toujours recommencée »

Marie Faivre

Sonia Elvireanu est poète, romancière, essayiste, critique littéraire, traductrice. Son oeuvre poétique a gagné plusieurs prix internationaux de poésie en France et au Liban (2019-2022).

Sonia Elvireanu, Le souffle du ciel, Paris, L’Harmattan, 2019

« De sa terrible solitude, la poète va tenter de faire « une voie » où retrouver des « traces » de l’Aimé, notamment dans la neige, avec son silence, sa blancheur qui l’associe au vide mais aussi à un réel immatériel . Elle-même y sera « dans l’embrassement du Ciel et de la Terre,/ […] la ligne de l’horizon ». D’où une poésie aux résonances métaphysiques où se mêlent références mythologiques et bibliques.

Béatrice Marchal

« Le poète a la force de rendre vie à une forme d’existence, associée à la féminité, sans que cette existence soit la vie biologique à laquelle l’ont limitée des philosophes schopenhaueriens ou psychanalistes freudiens, mais un espace de pure spiritualité et de déchirant lyrisme élégiaque. Sa délicate et troublante Pieta ajoute des touches discrètes, mais d’un tragisme pur à la transposition des sentiments en langage, aux livres consacrés au misterium tremendum de l’extinction de l’esprit. »

Maria-Ana Tupan

Danciu, Liliana, „Arhetipuri, stereotipuri şi imagini ale femeii. De la Ghilgameş la Mircea Cărtărescu”, Bucureşti, Editura Eikon, 2021.

Lucrarea reprezintă un arhipelag eseistic format din douăsprezece insule hermeneutice cărora autoarea le-a imprimat coerenţa ansamblului. Toate capitolele au în comun femeia, mai exact proiecţia acesteia în imaginarul masculin mitic, religios, literar. Preluate din religie, literatura română şi universală, textele suport analizate impun figuri feminine emblematice: zeiţa Iştar (Epopeea lui Ghilgameş) umilită de cuplul de războinici Enkidu-Ghilgameş; Lilith şi Eva (Geneza biblică), nesupusa şi neascultătoarea, ipostazele negative ale primei femei; Maria Magdalena, „cel mai iubit discipol”, transformat în personaj episodic în scenariul Învierii (Noul Testament & evangheliile apocrife); stereotipiile negative ale femininului din mentalitatea populară românească (legende mitice cosmogonice şi antropogonice); femeia cu una sau mai multe coaste de drac (Stan Păţitul, de Ion Creangă); Simina, eroina unui rit de trecere ratat de Iorgovan (Pădureanca, de Ioan Slavici); prea-frumoasa Borivoje, sacrificată în numele unei iubiri superioare (De la noi, la Cladova, de Gala Galaction); Ana şi Florica, palide reprezentări iconice ale Marii Zeiţe Pământ în imaginarul unui erou mitic (Ion, de Liviu Rebreanu); nevoia bărbatului de regăsire a idealului în femeie este evidentă la personajele feminine camilpetresciene („suflet-pereche” la început, unică, Ela decade la stadiul de femeie-carne; pentru a conserva idealul, Fred Vasilescu fuge de el şi, implicit, de minunata doamnă T. ( romanele lui Camil Petrescu); Blanca Alvarez reuneşte toate ipostazele femeii manifestate de-a lungul timpului, devenind femeia generică, salvatoarea omenirii (O femeie pentru Apocalips, de Vintilă Horia); în Travesti-ul lui Mircea Cărtărescu, între cele două modalităţi de împlinire a bărbatului, sexuală, prin femeie şi psihologică, prin geamăna interioară, personajul narator o alege pe a doua, în ciuda riscurilor majore de disoluţie a personalităţii.

Danciu, Liliana, Danciu, Petru Adrian, „Zmei, draci şi strigoi. Eseuri de hermeneutică a basmului popular românesc”, Bucureşti, Editura Universitară, 2021.

Cartea reuneşte unsprezece eseuri despre basm publicate de autori în diverse reviste de specialitate. În viziunea autorilor, basmul popular românesc este un bogat şi mereu surprinzător „sit de arheologie spirituală”, ale cărui taine se lasă descoperite în funcţie de „codurile de lectură” aplicate de fiecare cititor. „Arheologia basmică” se dezvăluie drept o metodă hermeneutică flexibilă, complexă, „necanonică”, care operează cu instrumente analitice împrumutate din mai multe domenii: psihanaliza jungiană, socio-antropologia, istoria religiilor, ocultism, magie, demonologie. Structura palimpsestică a naraţiunii basmice a fost fragmentată pentru a scoate la iveală elemente ritualice foarte vechi, pre-mitice chiar. Astfel, fiecare temă majoră ascunde cel puţin două straturi, mitic şi pre-mitic, chiar în naraţiuni basmice aparent modeste. În straturile sale profunde, basmul este ocultat, iar învăţătura lui, ezoterică, astfel încât instrumentele precise ale ştiinţei au nevoie de îndrăzneala speculaţiei pentru a pătrunde esenţele.

LILIANA DANCIU este doctor în filologie cu o teză despre romanul Noaptea de Sânziene, de Mircea Eliade (calificativul „SUMMA CUM LAUDE”). Profesoară, titulară pe catedra de Limba şi Literatura Română la un liceu din Caransebeş.Eseistă.Membru activ al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum” de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (2014).

Autoarea volumului Romanul din roman: Noaptea de Sânziene, de Mircea Eliade, prefaţat de Mirecea Braga, apărut la Editura Ideea Europeană (2017). Primeşte Premiul pentru Debut în critica literară al Uniunii Scriitorilor Români, filiala Sibiu (2018). Se numără printre autorii volumului colectiv Myth, Music and Ritual. Approaches to Comparative Literature (editori: Rodica Gabriela Chira, Emilia Ivancu, Gabriela Chiciudean, Natalia Muntean), publicat de Cambridge Scholars Publishing (2018). Semnează prefeţele şi întocmeşte antologiile Aurel Gurghianu (2019) şi Magda Isanos (2020) şi postfaţa antologiei Rodica Braga (2019), apăruteîn colecţia „O sută şi una de poezii” de la Editura Academiei Române. Face parte din Colegiul ştiinţific al revistei „EON” (2020).

A publicat articole şi studii în diverse reviste ştiinţificeşi culturale, precum „Journal of Humanistic and Social Studies”, „Journal of Humanistic and Social Studies”, „Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica”,„Incursiuni în imaginar”, „TricTrac: Journal of World Mythology and Folklore”, „SÆCULUM”, „Swedwish Journal of Romanian Studies”, „Eon”,„Contemporanul”, „Steaua”, „Gnosis”, „Reşiţa literară”, „Euphorion” etc.A participatla mai multe sesiuni ştiinţifice, colocvii, simpozioane în ţară şi străinătate (Roma, Arad, Târgu Mureş, Alba Iulia ş.a.).

PETRU ADRIAN DANCIU este doctor în filologie cu o teză despre basmul popular românesc, susţinută la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (2018), calificativul primit „SUMMA CUM LAUDE”. Membru al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum” (Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia). Profesor. Autor al volumelor „Teologia numelor divine în Egiptul antic” (2005) şi „Demonologia basmului popular românesc. Motivul zmeului” (2019). Coautor în volumul colectiv ”Myth, Music and Ritual. Approaches to Comparative Literature” (editori: Rodica Gabriela Chira, Emilia Ivancu, Gabriela Chiciudean, Natalia Muntean), apărut la Cambridge Scholars Publishing (2018). Membru în comitetul de peer review al revistei „EON”. A publicat mai multe articole ştiinţifice în reviste de specialitate, precum „Tibiscum. Ethnography and History Studies and Communications”, în publicaţiile locale „Interferenţe”, „Gnosis” (membru fondator şi director) şi internationale „Journal of Romanian Literary Studies”, „Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica”, „Incursiuni în imaginar”, „TricTrac: Journal of World Mythology and Folklore”, „SÆCULUM”. A participat la simpozioane naţionale şi internaţionale din Timişoara, Deva, Alba Iulia, Târgu-Mureş

Panaït Istrati. Littérature et société. Panait Istrati. Literature and society